Curiozitati grecesti, J.C. McKeown

Curiozitati grecesti, J.C. McKeown 

Povesti stranii si fapte surprinzatoare din leaganul civilizatiei occidentale

Unul dintre cei mai reputati specialisti actuali in istoria Antichitatii a creat prin acest volum un templu inchinat ciudateniilor Greciei Antice. Anii de documentare si toate eforturile sale de cercetare au fost puse in slujba evidentierii tuturor faptelor, obiceiurilor si anecdotelor antice menite sa starneasca reactii spumoase in randul cititorilor.

Vechii greci ne-au daruit dramaturgia, filosofia si conceptul de democratie. Multe forme de arta si ramuri ale stiintei ar fi de neconceput fara contributia lor. Homer, Euripide, Platon si Aristotel sunt cateva dintre numele rasunatoare ce stau la radacina culturii occidentale. Dar daca Grecia Antica – asa cum ne-o imaginam astazi – nu este decat o utopie straveche, care a trecut cu bine proba timpului? De fapt, noi ne raportam la aceasta civilizatie asa cum a fost proiectata in epoca romantica, in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.

Spre deosebire de tot ceea ce ai citit pana acum, cartea lui McKeown ilustreaza aspectele nu-atat-de-minunate ale vietii si gandirii grecesti. Autorul a pornit la drum cu intentia declarata de a amuza cititorul. Lucrarea li se adreseaza in egala masura eruditilor clasicisti, istoricilor sau cititorilor pasionati de faptele eroice sau anecdotice ale trecutului. Indiferent in ce categorie te incadrezi, aceasta lectura iti va starni hazul sau chiar stupoarea pe alocuri. Are capacitatea de a satisface atat o mare sete de cunoastere, cat si o curiozitate arzatoare.

Stiai ca, in Grecia Antica...

…politicienii erau priviti ca fiind obtuzi si egoisti? Dar ca oamenii obezi recurgeau la diete fanteziste? Sau ca Socrate si regele din Sparta obisnuiau sa-si distreze copiii calarind pe un bat si pretinzand ca acesta ar fi un cal? Vei recunoaste mai multe dintre obiceiurile si pornirile actuale in descrierile vechilor greci.

...la apogeul democratiei lor, atat de vibrante intelectual, in secolul al V-lea i.Hr., atenienii votau pentru a li se reteza degetele mari de la mana tuturor prizonierilor luati din Eghina, pentru a se tatua bufnita ateniana pe fruntile tuturor prizonierilor luati din Samos si pentru uciderea tuturor barbatilor capturati in Mytilene?

…detinutii erau eliberati pe cautiune pentru a se putea delecta cu festivaluri de teatru?

…se semanau bucati de cupru cu speranta ca vor incolti si vor creste?

…alegatorii erau platiti sa voteze si erau manati la urne cu o franghie vopsita in rosu?

…expresia „a gasi tapul ispasitor” avea o aplicabilitate cat se poate de practica? Tapii erau aruncati de pe stanci pentru a alunga raul. Nu oricum, ci cu pene si pasari vii legate de trupuri, pentru a li se da, cavalereste, o sansa de supravietuire.

…Eschil (potrivit lui Sofocle) isi scria piesele doar cand era beat? Dar ca a murit cand un vultur i-a scapat o testoasa in cap, confundandu-l cu o piatra?

…conform filosofului sceptic Sextus Empiricus, numele real al lui Platon era Aristocle si acesta avusese o tinerete mai degraba decadenta, purtand un cercel in ureche?

…un mod de a deosebi o branza buna de una rea era sa ragai dupa ce le mancai? Cea buna se considera ca isi pierde treptat trasaturile, pe cand cea rea nu si le pierdea.